Alexandru Ghețan despre Science SLAM: „Mi-a plăcut ideea de a prezenta propriile mele proiecte altfel, într-un mod cât mai simplu și distractiv”/ INTERVIU

creanda

Este licenţiat în istorie și masterand la facultatea de Istorie şi Filosofie a USM. La Science SLAM Moldova Alexandru ne va explica cum au influențat bolile contagioase Basarabia interbelică, ce eforturi au întreprins autoritățile pentru a gestiona această situație și care a fost impactul social produs de anumite epidemii asupra populației. Pentru mai multe detalii vă invităm să citiți interviul de mai jos, dar și să veniți pe 28 ianuarie, ora 18:00, Cinematograful Odeon la Marea Finală Science SLAM Moldova.

– Ce te-a motivat să participi la cea de-a III-a ediție Science SLAM Moldova?

– Nu pot să spun că a fost un motiv oarecare. Mai curând, mi-a fost interesant să văd de ce sunt în stare. A fost ca o provocare pe care trebuia să o trec. Mai ales că datorită acestor competiții capeți o anumită experiență, pe care o poți utiliza în viitor. De asemenea, am fost interesat de formatul emisiunii. Mi-a plăcut ideea de a prezenta propriile mele proiecte altfel, într-un mod cât mai simplu și distractiv.

– Ce ai învățat din experința Science SLAM?

– În primul rând am învățat că a prezinta ceva în fața unui public e mult mai dificil decât să vorbești acasă în fața oglinzii sau să publici într-un anumit blog. Am descoperit că publicul nu poate să înțeleagă întotdeauna ceea ce explici, de aceea trebuie să recurgi la niște termeni mai simpli pentru ca oamenii să interacționeze cu mesajul tău. De asemenea, am avut oportunitatea să răspund la unele întrebări, care te puneau într-o situație dificilă și te impuneau să te gândești la unele lucruri altfel.

– La cea de-a III-a ediție Science SLAM Moldova ai povestit publicului despre istoria corupției. Cu ce ne va impresiona Alexandru de această dată?

– La Marea Finală Science SLAM Moldova o să prezint tema pe care o cercetez pentru teza finală a ciclului de masterat. Lucrarea mea conține în mare parte informație inedită, care nu a mai fost publicată niciodată, iar tema propriu-zisă fiind „Abordarea bolilor contagioase în Basarabia interbelică”. E un fel de istorie a vieții de zi cu zi a oamenilor. Sunt lucruri pe care le-am cercetat și căutat la Arhiva Națională și cred cu adevărat că merită să fie discutate. Pentru că, până la sfârșit, cele mai importante evenimente pe care noi le studiem au trecut pe lângă oameni. Ei însă trăiau viața de zi cu zi, în care aveau nevoie de alimente, de un ajutor social, medical sau de soluții în urma calamităților naturale, a bolilor care apăreau atunci. Unul din aceste fenomene a implicat și cercetarea mea.

– De ce vizitatorii Science SLAM Moldova ar trebui să cunoască despre „Bolile contagioase în Basarabia interbelică”?

– Eu cred că este o temă foarte importantă, care poate fi analizată și din perspectiva zilei de astăzi. Recent am citit un studiu care demonstra că în anul 2013, circa 198 de milioane de oameni erau bolnavi de malarie, iar o jumătate de milion dintre ei au murit. Este o cifră mică, dar dacă facem o paranteză și ne ducem în trecut, în Basarabia interbelică, vom constata că oamenii mureau mai mult pe timp de pace din cauza bolilor contagioase, decât în timp de război. Din păcate, însă nu se prea studiază acest lucru. Mie, din contra, mi-a trezit un interes care m-a determiat să cercetez mai detaliat această temă. În special, datorită curiozității de a afla cum au gestionat autoritățile de atunci aceste situații de criză, cauzate de epidemii.

Nu ar trebui să uităm că încă și astăzi sunt oprite linii aeriene, din cauza unor maladii, încă și astăzi se formează cordonuri sanitare, din cauza unor boli contagioase. Cel mai recent caz fiind Ebola, din cauza căreia mai multor cetățeni din anumite țări li s-a interzis să treacă hotarul.

– S-au descurcat autoritățile cu situațiile de criză cauzate de bolile contagioase?

– Aș putea spune că s-au descurcat parțial. Aici însă trebuie să facem un raport dintre eforturile autorităților, dar și resursele pe care le aveau la dispoziție. Cu atât mai mult că o mare parte din vină o avea și populația, care prefera să nu se adreseze medicilor, dar să-și rezolve problemele prin intermediul medicinei tradiționale – „din popor”. Dacă e să numim câteva acțiuni exacte, atunci putem menționa campaniile de informare pentru vaccinare, dar și crearea unei interconexiuni dintre sistemul medical și cel al poliției. Spre exemplu, cei care nu se duceau la vaccinări erau amendați sau chiar impuși să lucreze în folosul comunității. Mai multe detalii o să vă povestesc la Marea Finală Science SLAM.

– Ce mesaj ai avea pentru cei care încă nu au venit niciodată la Science SLAM?

– Eu cred că Science SLAM oferă posibilitatea publicului larg să afle diverse lucruri noi și actuale, care sunt explicate pe înțelesul tuturor. Atunci când citești o lucrare științifică sau o carte de 200-300 de pagini, întâlnești termeni dificili și e mult mai greu să înțelegi mesajul decât cum se explică la acest eveniment. De asemenea, consider că este un mod foarte bun de a petrece timpul liber sau, cel puțin, de a afla ceva nou. Deseori noi irosim aceste două- trei ore în fața televizorului, dar poate e mult mai bine să ascultăm un om care vorbește despre o temă la care este bine documentat. Fiecare are dreptul să aleagă între carte, televizor și Science SLAM, doar că din cele trei, doar cel din urmă eveniment poate satisface curiozitatea științifică a publicului larg cel mai bine.

IMG_2970Sursă foto: Arhiva personală

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.